meteorologie

Domul de căldură, incendii, caniculă. Când scăpăm de ”iadul fierbinte”?

În fiecare an, în țara noastră, luna August este luna concediilor. Ultima lună a verii este știută din trecut ca fiind una foarte stabilă și care s-a abătut rareori de la acest tipar. Cu toate acestea, care este tiparul care cauzează aceasta stabilitate și căldură în August, deoarece ziua cea mai lungă din an este 21 Iunie, cu mai bine de o lună mai devreme?

România și poziția noastră la nivelul emisferei nordice…

Poziționarea țării noastre este cel mai important aspect. Astfel, deși geografia caracterizează clima noastră drept una temperată, continentală, este dificil să rezumăm în câteva cuvinte tipul climei noastre. În realitate, țara noastră se află la marginea zonei polare, în momentul său de activitate maximă și la marginea zonei tropicale, în momentul său de activitate maximă.

Astfel, în funcție de activitatea celor două regiuni, clima noastră poate varia între ierni calde și ierni reci și între veri foarte calde și veri ponderate.

Continentalismul, că factor cheie..

Pe măsură ce ne depărtăm de influența Oceanului Atlantic, de la Vest către Est, masa de pământ este tot mai întinsă. Astfel, masele de aer continentale, foarte reci sau foarte calde, avansează mai puternic, însă acesta nu este singurul factor.

Peninsula Arabă și blocajul ciclonilor termici…

Cu toate că pare ciudat pentru țară, un “nod ” foarte important în circulația zonală este reprezentat de centri barici ce apar în Peninsula Arabă, Turcia, Iran și Pakistan.. Ciclonii termici sunt centri barici uscați, ce apar în regiuni calde și chiar deșertice. Persistența acestora în peninsula arabă îi transformă într-un obstacol, un obstacol pe lângă care circulația emisferică trece în luna Iunie și chiar și în Iulie, dar nu în August, lună în care vortexul troposferic se îndreaptă spre minim.

Astfel, aerul polar ajunge la nivelul țării noastre foarte rar, cantitățile de apă scad puternic și se instalează seceta.

Ciclonii termici sunt prezenți în zona tropicală, zona în care direcția de circulație diferă fata de cea din zona temperată, dar prezența acestora permite unor centri barici mai slabi ca intensitate, cum ar fi anticiclonii dinspre Nordul Africii să avanseze spre Nord. Datorită situării acestora între Anticiclonul Azoric și ciclonii termici, circulația zonală din zona temperată nu poate “îndepărta ” blocajul.

Estul Marii Mediterane și domul de căldură…

În descrierile agenției americane NOAA, un dom de căldură reprezintă un anticiclon extins pe verticală, sub care rămâne prinsă o masă de aer foarte caldă și umedă. În mod normal, acest fenomen apare în zonele oceanice, însă nu suntem foarte departe de el. De ce este nevoie de această dezvoltare pe verticală totuși?

Dezvoltarea pe verticală este foarte importantă pentru persistența centrului baric. Un centru baric rezultat dintr-o extindere a celulei Hadley (celula subtropicală) este un centru baric care persistă și poate cauza această caniculă pentru zile și chiar săptămâni, fiind foarte dificil de îndepărtat. În imaginea 2, putem vedea estimarea centrilor barici din altitudine. Cu toate că anticiclonul prezent la sol depășește cu greu presiunea de 1020 mbari, acesta este extins în altitudine.

imaginea2

Transportul aerului foarte cald…

În imaginea 3, putem vedea o schiță a acestui transport de aer foarte cald. Am preferat o imagine care surprinde temperatura maximă a zilei în zona lobului de aer foarte cald din deșertul Sahara. Astfel, prezența anticiclonului determină antrenarea unui transport de aer cald dinspre o regiune unde astăzi, 3 August 2021 se vor atinge 46 de grade.

imaginea3

Odată ce aerul își începe călătoria dinspre zona deșertică, acesta traversează Marea Mediterană, unde se încarcă cu umiditate, amplificând efectul căldurii.

Efectul anticiclonului: Incendii de vegetație…

În cazul în care planificați o vacanță în Turcia, Grecia sau în insulele din Mediterană estică, mare atenție la incendii de vegetație. Regimul anticiclonic a fost unul foarte persistent și acest fenomen tinde să aducă pagube mari împreună cu încălzirea globala. Turcia a doborât recordul istoric în 2021, iar în Grecia s-au înregistrat și 46 de grade Celsius. Aceste temperaturi împreună cu vremea secetoasă au dus incendiile de vegetație la un alt nivel. Un exemplu îl putem vedea și în imaginea 4.

imaginea4

Valul de căldură în Romania…

Cu toate că șansele să ajungem la aceste temperaturi sunt reduse (recordul de temperatură la noi este de 44.5 grade, atins la 10 august 1951), Romania are o altă problemă : umiditatea. Aceasta este potențată de vegetație. Tot ce înseamnă “verdeață” în țara noastră sunt specii de plante obișnuite cu o climă ceva mai rece și au probleme semnificative în a se adapta la perioadele calde foarte lungi.

Astfel, vegetația devine un concurent, deoarece plantele își reglează temperatura prin evapo-transpirație, un proces care, la fel că și pielea noastră, are nevoie de evaporarea picăturilor de apă pentru a se răci. Pe măsură ce toate organismele vii încearcă să se răcorească, umiditatea crește puternic.

Material realizat de colegii de la Climatologie și Prognoze Globale și publicat și pe Gândul.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *