Lecția de meteorologie–de ce suportăm atât de greu canicula?
În fiecare vară, tot mai frecvent odată cu ceea ce numim “Încălzire Globala”, ne confruntăm cu un fenomen foarte nociv pentru organismul uman, care face anual zeci de victime. Canicula, sau fenomenul meteorologic în cadrul căruia țara noastră se află sub influența unei mase de aer foarte cald, sau fierbinte, este la ordinea zilei în buletinul meteo de câteva săptămâni.
Pentru a ne contura o imagine mai bună a ceea ce înseamnă, numim “caniculă” orice masă de aer a căror temperaturi depășesc cu 5-10°C pragul normal în perioada 22 iulie – 23 august, perioadă ce se prelungește odată ce Încălzirea Globală ia amploare.
Din punct de vedere meteorologic, contextul sinoptic în urma căruia vorbim de caniculă ține în principiu de acumularea căldurii în zona de nord a Africii, implicit în Deșertul Sahara. În sezonul cald, pe fondul supraîncălzirii solului în zona deșertică și influența altor factori climatici, apare deasupra Saharei ceea ce poartă denumirea de Anticiclon Saharian. Acest anticiclon are tendință de a avansa spre nord, unde se află continentul European, din moment ce vortexul polar se reduce că extindere și înălțime și nu îl poate influența.
Datorită amplasamentului într-o zonă unde sunt înregistrate cele mai ridicate temperaturi de pe pământ, acesta transportă odată cu urcarea la latitudini superioare și o masă de aer fierbinte, care, ajunsă în zona țării noastre duce la declararea caniculei.
De ce este canicula diferită de un val de căldură normal?
Diferența dintre un val de căldură tipic de vară și o perioadă cu caniculă este generată în primul rând de periculozitatea fenomenului. Pentru a ne face o idee, putem avea în față în primul rând valorile de temperatură.
O temperatură de până la 34-35°C, conform doctorilor, este acceptabilă pentru organismul uman, astfel încât acesta să ruleze în condiții normale. Orice valoare mai ridicată de atât pune în dificultate sistemul imunitar, iar bolnavii de boli cardiace sunt în mare pericol în cazul în care nu se adăpostesc la un loc cu temperatură controlată. De altfel, cele mai multe cazuri de insolație apar în timpul intervalelor cu caniculă.
Pe de alta parte diferența poate fi indicată de un fenomen specific al caniculei, și anume fenomenul “Blow Up” sau, pe românește, dilatarea asfaltului într-o perioadă scurtă de timp, care provoacă denivelări majore pe drumuri și poate duce la accidente soldate cu decese.
Prin urmare, omul suportă foarte greu perioada din an în care apare canicula datorită efectelor negative pe care temperaturile ridicate le au asupra corpului.
Indicele temperatură-umezeală.
Deseori pe timpul verii se întâmplă să auzim despre acest factor, dar de puține ori primim și o explicație. Indicele temperatură-umezeală sau prescurtat ITU reprezintă măsurătoarea scrisă a stării de stres și disconfort pe care o experimentează corpul uman în timpul caniculei. Acest stres nu se referă neapărat la o stare certă de stres
cu privire la anumite lucruri din rutina zilnică, ci mai degrabă la o stare de irascibilitate la majoritatea oamenilor. Practic, suntem mai nervoși și agitați atunci când temperatura depășește 35°C, atunci când și ITU atinge unități mai mari de 80 și vorbim de disconfort termic. Interesant este că indicele poate trece de pragul critic și atunci când atingem temperaturi foarte scăzute, de sub 20°C, pe timpul perioadelor de ger, ceea ce face gerul un fenomen opus caniculei.
Temperatura resimțită.
Un mod foarte bun de a transpune pe foaie ceea ce simte organismul este temperatura resimțită. Conform specialiștilor de la ANM, calcularea temperaturii resimțite (o măsură subiectivă) se face luând în considerare mai mulți parametri meteorologici: temperatura aerului, nebulozitatea (acoperirea cerului cu nori), fenomenul prezent și umezeală relativă a aerului. Spre exemplu, într-o zi caniculară, cu cer complet senin și o umezeală foarte ridicata, corpul va resimți o temperatură mult mai ridicată față de ce indică termometrul și un disconfort mult mai mare.
Dacă dorești prognoze meteo personalizate, te rugăm să accesezi unul din abonamentele disponibile aici:
iar apoi să ne lași aici o adresă de e-mail unde să îți putem trimite materialele solicitate.
Material publicat și pe Gândul.ro